Zilele comunei și Festivalul hribului, la Vama

 

La Vama au avut loc, în weekend, Zilele Comunei Vama, respectiv ediţia a V-a a Festivalului hribului, care a reunit în principal pensiunile din zonă, meşteri populari, agenţi economici cu profil alimentaţie publică din judeţ, ansambluri folclorice şi solişti de muzică populară.

Hribi proaspeți de la Vama

Hribi proaspeți de la Vama

Aurelia Badale, preşedinta Asociaţiei de Turism Vama – Bucovina, a declarat: „Festivalul hribului este <un bilanţ> al sezonului încheiat şi lansarea ofertelor pentru sezonul iarna 2012 – 2013 şi chiar pentru vară. Este o ocazie pentru a ne etala măiestria în a conserva ciupercile şi fructele de pădure sub formă de salate, murături, diverse preparate, dulceţuri, compoturi, băuturi alcoolizate cum ar fi frăgata, afinata, murata sau nealcoolizate, cum ar fi siropurile şi sucurile. Am iniţiat această manifestare pentru a atrage atenţia că noi am putea adăuga plus de valoare fructelor de pădure şi ciupercilor, în sensul valorificării pe plan local a acestor materii prime oferite de păduri şi a nu le mai exporta la preţuri mici”, a spus.

Parada portului popular şi carul alegoric

Manifestările au început la ora 12,00 cu parada portului popular, care s-a desfăşurat pe traseul de la primărie la stadionul local, unde au avut loc şi celelalte manifestări. Patru copiii au deschis parada, purtând drapelele României şi Ucrainei, la manifestările de la Vama participând şi reprezentanţi ai etniei ucrainene. Aceştia au fost urmaţi de cei mai frumoşi cai din comună, avându-i în şa pe cei mai buni călăreţi. Ca şi anul trecut principalul punct de atracţie al alaiului l-a constituit un car alegoric dedicat hribului şi vietăţilor pădurii, tractat de un ATV, urmat de mai multe formaţii artistice din judeţ, dar şi din Maramureş.

„Tema carului alegoric este <Poiana cu hribi din pădure>. Într-o poiană cu hribi putem întâlni veveriţe, cocoşi de munte, lupi şi urşi. Prin acest car alegoric am vrut să arătăm ceea ce găsim în pădurile noastre, animale, fructele de pădure reprezentate pe car de merişoare şi păducel, leacurile din păduri cum ar fi afinele şi păducelul, copacii, pentru că la umbra lor cresc toate acestea şi asigură un aer curat. Hribul, ciuperca rege din pădurile Bucovinei asigură pentru o bună parte din populaţia locală venituri substanţiale şi de aceea este elementul principal al acestui car alegoric”, a precizat Aurelia Badale.

După parada portului popular, toţi participanţii au încins o horă populară pe stadionul din comună.

Oaspeţi din Israel, Germania şi Franţa

Deschiderea manifestărilor artistice a fost făcută de primarul Nicolai Baltag, care a adresat un cuvânt de bun venit oaspeţilor din ţară şi străinătate (turişti din Israel, Germania şi Franţa), invitaţilor, artiştilor prezenţi şi localnicilor, declarând deschise Zilele comunei Vama şi a V-a ediţie a Festivalului hribului.

„Data de 6 octombrie 1408 este o data la care a avut loc prima atestare documentară a localităţii Vama. Coincide cu 6 octombrie 2012 şi de aceea am organizat astăzi Zilele comunei Vama”, a spus primarul Nicolai Baltag, explicând astfel şi motivul desfăşurării festivalului din luna septembrie în luna octombrie.

Preoţii de la cele patru parohii din localitate au binecuvântat manifestarea printr-un scurt serviciu religios. La finalul acestuia, preotul paroh Nicolae Moroşanu s-a referit la păstrarea tradiţiilor poporului român, precizând că “în orice colţ de lume, dar mai ales la noi acasă trebuie să ne cinstim tradiţia, să ne cinstim obiceiurile cele frumoase care, de câţiva ani, au fost reluate şi pe plan local”. Preotul Moroşanu a mai spus că la Vama “Dumnezeu ne-a binecuvântat cu multe bunătăţi izvorâte din acest pământ, cu roade bogate, hribul fiind un aliment din ce în ce mai scump şi de aceea trebuie să-l preţuim şi să-l cinstim mai mult”.

Cetăţeni de onoare ai comunei Vama

Consiliul Local al Comunei Vama a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare” al comunei Vama prof. univ. dr. Ioan Iosep, ziaristei Doina Cernica, lui Radu Cenuşă şi Gavril Axinte, pictorului şi sculptorului octogenar Dragoş Olaş.

Din partea instituţiei primarului au fost acordate câteva Diplome de Onoare pentru activitatea deosebită desfăşurată în cadrul Cenaclului “Nectarie”. Sorin Cotlarciuc a fost răsplătit pentru activitatea depusă în domeniul cultural şi constituirea Cenaclului “Nectarie”, Doru Bumbu pentru susţinerea activităţii culturale vămene şi a Cenaclului “Nectarie”, Vasile Larco a primit Diploma de Onoare pentru susţinerea epigramiştilor vămeni şi promovarea la nivel naţional a Cenaclului “Nectarie”, Mihai Batog – Bujeniţă a primit tot Diploma de Onoare pentru rolul hotărâtor în viaţa culturală vămeană şi constituirea Cenaclului “Nectarie”, George Beţeanu a fost răsplătit pentru susţinerea financiară a Festivalului de umor şi literatură de la Vama din luna iulie, 2012, Lucreţia Lucuţar a primit Diploma de Onoare pentru susţinerea activităţii culturale, iar Ioan Mugurel Sasu a fost răsplătit pentru activitatea depusă şi constituirea Cenaclului “Nectarie”. Duelurile epigramatice care au urmat între epigramiştii de la Cenaclul “Nectarie” şi cei ai Academiei Libere „Păstorel” din Iaşi au fost multe şi savuroase.

Standuri ale meşterilor populari şi cu produse din cămara bucovineană

Pe stadion, vizitatorii au găsit standuri cu obiecte populare şi sculpturi din lemn, obiecte ornamentale lucrate manual cum ar fi măşti populare din lemn sau materiale textile, globuri din muşchi de copac şi flori de câmp uscate, sculpturi, costume populare, etc. aduse de meşteri populari din zonele Vama, Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc, dar şi preparate culinare din ciuperci, etalate într-o atractivă expoziţie culinară.

Chiar dacă a fost un an secetos şi ciupercile au fost destul de rare şi de scumpe, vămenii au făcut rost de exemplare superbe pentru a le expune la festival. Vedetele au fost hribii şi ghebele, dar în preparatele expuse s-au putut găsi şi ciuperci precum râşcovii sau gălbiorii.

Pensiuni din Vama, printre care s-au numărat Bucovina Lodge, Mugur de Fluier, Casa Călin, Casa Aurora, Casa Bianca, Casa Lucreţia, Casa Ott, Pensiunea Ştefan, Lidana au prezentat zacuscă de hribi, zacuscă de ghebe, zacuscă de vinete cu ciuperci, salate de ghebe, hribi şi râşcovi, dar şi ciorbă de gălbiori, supă cremă de hribi, sarmale cu ghebe, ciulama de hribi, ruladă de casă cu ghebe, clătite cu hribi, platou cu multe bunătăţi şi salată de hribi, prăjituri cu afine, torturi în formă de hribi, etc.

“Este o gamă variată de produse pe bază de hribi, plăcinte, sosuri, tocăniţe, tartine. De la început s-au remarcat sărmăluţele cu hribi, foarte gustoase şi o mâncare de fasole cu ciolan”, ne-a declarat Viorel Bîrsan, preşedintele Asociaţiei Bucătarilor din Bucovina.

Aurelia Badale, preşedinta Asociaţiei de Turism Vama – Bucovina, a declarat: “Venind aici, tot mai mulţi străini îşi fac o altă imagine şi pleacă cu impresii tot mai bune despre noi, despre Bucovina, despre România. Rămân uimiţi de calitatea bucătăriei noastre tradiţionale din care fac parte hribul, ciupercile şi fructele de pădure, prin nenumărate reţete pe care le promovăm în bucătăria noastră, şi toată lumea ne dă note şi calificative maxime când gustă din bucatele noastre. La toate concursurile, manifestările cu expoziţii gastronomice la care am participat, gospodinele din Vama au fost pe primul loc”.

Concurs de gătit cu ingrediente din „coşul surpriză”

A fost organizat şi un concurs de gătit pentru pensiunile din zonă. Participanţii au primit câte un coş cu produse, oferit de Metro Suceava, conţinutul acestora fiind ţinut secret până la ora 15,00, când a început concursul. În coşuri au fost ingrediente precum carne, peşte, fructe pentru salate, ulei, sare, piper, coniac, oţet, vin, brânză, caşcaval, ciocolată, frişcă, cârnaţi, piept de pui, caşcaval, hribi, biscuiţi, făină, esenţe, ulei pentru aperitive, concurenţii având obligaţia de a prepara timp de două ore două feluri de mâncare şi un desert. Fiecare coş a avut altfel de produse, scopul concursului fiind acela de a pune la încercare creativitatea şi îndemânarea bucătarilor din pensiuni.

Cu criterii bine stabilite, juriul prezidat de Viorel Bîrsan, preşedintele Asociaţiei Bucătarilor din Bucovina, a mers de mai multe ori la fiecare stand şi a punctat felul în care este păstrată curăţenia la locul de muncă, folosirea corectă a obiectelor pentru gătit, respectarea normelor igienico – sanitare de păstrare a ingredientelor, respectarea normelor de tratare termică şi de prelucrare a produselor primite pentru gătit, reducerea pierderilor prin prelucrarea preliminară, profesionalismul bucătarilor, modul de prezentare şi gustul produsului culinar obţinut.

La final, cele mai multe puncte au fost obţinute de pensiunile Mugur de Fluier, Bucovina Lodge, Casa Ott şi bucătarii coordonaţi de Elena Drăgan.

Program artistic susţinut de ansambluri din judeţ, dar şi din Maramureş şi Bistriţa

Programul artistic al evenimentului a cuprins reprezentaţii ale Ansamblurilor “Cetina” din Vama, “Vişeu” din Maramureş, “Kozaciok” din Bălcăuţi, “Cununiţa” din Bistriţa, ale Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava precum şi ale unor solişti vocali printre care s-au numărat Călin Brăteanu, Alexandru Recolciuc, Cornelia Ştefan.

Momentele artistice au fost completate şi cu o scenetă specială, intitulată ”Eurociobanul din Sălătruc”, în interpretarea lui Cornel Constantin Simionescu. Prima seară a serbărilor vămene s-a încheiat în stil popular cu un uriaş foc de tabără, iar pentru ultima noapte de distracţie organizatorii au pregătit chiar şi un de foc de artificii.

Organizatorii au fost Primăria şi Consiliul Local din Vama, Asociaţia de Turism Vama – Bucovina, în colaborare cu Consiliul Judeţean Suceava, Prefectura Suceava, Centrul Cultural ”Bucovina” Suceava, agenţi economici din localitate, dar şi din ţară.

Directorul serbărilor de la Vama, consilierul Dan Gireadă, a ţinut să mai precizeze că, deşi tot ce s-a pregătit pentru eveniment este destul de costisitor, nici un leu nu a fost cheltuit de la bugetul local, ci toată organizarea s-a bazat pe sponsorizări. (sursa: Monitorul de Suceava)